Paramedical

Fișa postului: Psychologist

Ce este un psiholog?

Dacă secolul XXI se remarcă prin progresul tehnologic și progresele sociale, el este însoțit și de un climat extrem de stresant pentru concetățeni. Anxietatea, depresia și alte tulburări psihologice au reprezentat întotdeauna un risc pentru cetățeni. Această observație, care este cu atât mai adevărată în zilele noastre, a fost acceptată, deși imperfect, abia începând cu secolul al XIX-lea.

Psihologia ca disciplină de sine stătătoare s-a dezvoltat în ultimele două sute de ani, atingând un punct culminant odată cu apropierea noului mileniu. Acum este normal și recomandabil să vorbiți despre angoasele, problemele și îndoielile dumneavoastră. Acest dialog, care uneori se întrerupe în cuplu sau în familie, este esențial pentru menținerea unei bune sănătăți mintale. Este în acest context sensibil că métierul de psiholog își capătă întreaga importanță. Acest specialist în tulburări de sănătate mintală îl completează pe ménivel de psihiatru. S’au aceeași funcție esențială (à să știe cum să trateze pacienții), métierul lor diverge în multe puncte, așa cum vom vedea în acest articol.

Définisarea și misiunea unui psiholog

Un psiholog este un specialist în sănătate mintală care studiază procesele mentale, comportamentul uman și emoțiile. Rolul său este de a ajuta persoanele să-și înțeleagă și să-și gestioneze dificultățile psihologice, emoționale și relaționale. Prin ascultare, analiză și tehnici teoretice adecvate, psihologii încearcă să ofere sprijin și să înțeleagă experiențele și comportamentul pacienților lor, indiferent dacă acestea se referă la dificultăți din trecut, probleme mai profunde sau întrebări existențiale. Sarcinile sale principale sunt următoarele:

  • &Evaluarea și înțelegerea dificultăților : psihologul experimental începe adesea cu o fază de evaluare pentru a identifica problemele specifice ale pacientului. Această evaluare poate include interviuri clinice, observații sau teste psihometrice, cum ar fi chestionare sau teste de personalitate, care ajută terapeutul să stabilească un profil psihologic precis și să înțeleagă mai bine originile problemelor pacientului.
  • Sprijin terapeutic: odată ce dificultățile au fost identificate, psihologul stabilește un sprijin personalizat, bazat pe nevoile și obiectivele pacientului. Există diverse metode terapeutice, iar psihologul o alege pe cea mai potrivită pentru pacient, fie că este vorba de terapia cognitiv-comportamentală (TCC), terapia psihodinamică, psihoterapiaterapii psihodinamice, terapii sistemice sau tehnici mai specifice, cum ar fi terapia de acceptare și angajament (ACT). Scopul terapiei este de a ajuta pacienții să-și înțeleagă mai bine emoțiile, să-și depășească blocajele și să dezvolte strategii pentru a-și îmbunătăți bunăstarea și funcționarea de zi cu zi.
  • Prevenție și educație în domeniul sănătății mintale: psihologii pot juca, de asemenea, un rol în prevenire prin sensibilizarea publicului cu privire la problemele de sănătate mintală și prin promovarea comportamentelor sănătoase. Aceasta poate include intervenții în întreprinderi pentru prevenirea riscurilor psihosociale, programe de sprijin școlar pentru tinerii în dificultate sau ateliere în asociații.
  • Cercetări și dezvoltarea de noi practici: unii psihologi sunt, de asemenea, implicați în cercetare pentru a dezvolta noi cunoștințe și instrumente psihologice. Această cercetare se poate axa pe mecanismele stresului, efectele traumelor, tulburările de atenție sau cele mai eficiente metode de intervenție terapeutică. Aceste lucrări de cercetare contribuie la schimbarea practicilor și la oferirea unor intervenții mai bine adaptate nevoilor pacienților.
  • Colaborare interdisciplinară: psihologii lucrează adesea în colaborare cu alți profesioniști din domeniul sănătății, precum medici generaliști, psihiatri, asistenți sociali sau educatori specializați. Această colaborare permite pacienților să beneficieze de îngrijiri complete, în special atunci când au nevoie de urmărire medicală sau socială pe lângă sprijinul psihologic. În acest context, psihologul împărtășește observațiile și ajustările sale terapeutice pentru a asigura o urmărire coerentă și complementară cu ceilalți profesioniști implicați.

Abilitățile și calitățile necesare pentru a deveni psiholog

Acestea sunt numeroase și sunt dobândite pe parcursul anilor de studiu pentru a deveni psiholog. Este o meserie solicitantă, pentru că unii pacienți au pasive greu de suportat și, prin urmare, greu de auzit, dar și pentru că nu toată lumea reacționează la fel la tratament. Iată, fără o ordine anume, o listă a principalelor calități și competențe necesare pentru a asigura o practică eficientă, dar și pentru a vă pregăti pentru cele mai bune oferte de locuri de muncă pentru psihologi:

  • Écoute și comunicare: a ști să asculți activ, fără a judeca și a adapta comunicarea pentru a încuraja deschiderea pacientului.
  • Analiza și înțelegerea comportamentelor: să interpreteze modelele de gândire și acțiunile pentru a pune un diagnostic precis și a adapta terapia.
  • Empathy and neutrality;: crearea unui mediu de încredere prin manifestarea benevolenței, rămânând în același timp obiectiv și profesionist.
  • Gestionarea emoțiilor și a rezilienței: menținerea stabilității emoționale în fața unor situații intense pentru a evita epuizarea.
  • Cunoștințe teoretice și aplicare terapeutică: stăpânirea metodelor și abordărilor psihologice pentru a oferi sprijin adecvat.
  • Organizare și autonomie: gestionează eficient planificarea, documentarea și relațiile cu alți profesioniști, în special în libéral.

Proiecte de formare și carieră pentru a deveni psiholog

Studii universitare în psihologie

În Franța, pentru a deveni psiholog, există două rute: universitățile publice sau liceele de formare private. În ambele cazuri, cursul este lung (cel puțin 5 ani) și conduce la un masterat în psihologie, singurul care permite exercitarea profesiei într-un cadru reglementat. Acest curs este principala diferență între profesiile de psiholog și psihiatru, care sunt adesea confundate. Psihologii nu urmează un curriculum medical și, prin urmare, nu sunt autorizați să prescrie medicamente sau să dicteze planuri de tratament.

Pentru a afla mai multe, răsfoiți fișa noastră informativă despre psihologi!

Posibile specializări în psihologie

După un curs de pregătire generală în psihologie, studenții pot alege să se specializeze într-un domeniu specific, cum ar fi psihologia clinică, psihologia copilului, neuropsihologia sau psihologia muncii. Aceste specializări vă permit să vă aprofundați cunoștințele specifice și să dobândiți competențe adaptate diferitelor categorii de public. Iată o listă a specializărilor posibile pentru psihologi:

  • Psiholog clinic : psihologii clinicieni lucrează în principal în spitale, cabinete private sau instituții, unde îngrijesc pacienți care suferă de diverse tulburări mintale. Rolul lor este de a diagnostica și trata patologii precum depresia, tulburările de anxietate sau tulburările de personalitate.
  • Psiholog ocupațional: psihologul ocupațional intervine în întreprinderi pentru a ajuta la gestionarea relațiilor profesionale, la prevenirea riscurilor psihosociale și la îmbunătățirea bunăstării angajaților. De asemenea, el poate fi implicat în gestionarea stresului, managementul schimbării și optimizarea proceselor de recrutare.
  • Psiholog școlar: psihologul școlar se concentrează asupra copiilor și adolescenților din mediul educațional. Rolul său este de a sprijini elevii care se confruntă cu dificultăți, de a diagnostica tulburările de învățare sau de comportament și de a colabora cu profesorii pentru a îmbunătăți incluziunea și succesul școlar.
  • Psiholog neuropsiholog: neuropsihologul este un specialist în tulburări cognitive și neurologice. El lucrează în special cu pacienții care suferă de boli neurodegenerative, leziuni cerebrale traumatice sau tulburări de atenție, folosind teste și exerciții specifice pentru evaluarea și reevaluarea funcțiilor cognitive.

Carieră și perspective de dezvoltare

Practică independentă sau salariată

Așa cum s-a indicat, psihologii pot profesa sub două tipuri de statut. Dacă optează pentru munca salariată, aceștia se vor bucura de stabilitatea locului de muncă, precum și de măsurile de protecție socială și de beneficiile specifice acestui sistem. Pe de altă parte, dacă optează pentru o activitate independentă, vor dobândi autonomie în ceea ce privește orele și metodele de lucru, dar vor trebui să își asume responsabilități fiscale și manageriale.

Formare continuă și specializări suplimentare

Psihologia este un domeniu în continuă evoluție și psihologilor li se cere adesea să urmeze cursuri de formare continuă pentru a-și menține cunoștințele la zi. Anumite specialități, cum ar fi terapiile cognitiv-comportamentale sau noile abordări neuropsihologice, necesită o certificare suplimentară, permițând profesioniștilor să își extindă domeniul de expertiză și să răspundă nevoilor actuale ale pacienților lor.

În ré, profesia de psihologse extinde rapid. Într-o societate care recunoaște din ce în ce mai mult importanța expertizei sale, este o profesie cu viitor, capabilă să liniștească și să îngrijească pacienții cu tulburări psihologice ușoare sau severe. Deși nu este autorizat să elibereze rețete, el acționează la propria scară pentru a-i ajuta pe cei care vin să-l vadă să facă față mai bine vieții lor și poverii acesteia.

Va plăcut acest articol și doriți să aflați mai multe? Găsiți fișa noastră informativă salariul psihologului!